De ce nu putem scăpa de grăsimea de pe burtă?

Articol scris de Dr. Aliona Chirosca, medic specialist medicină sportivă și nutriție.

Hormonii și grăsimea de pe abdomen

Știai că hormonii decid unde se depune grăsimea în corp? De aceea bărbații și femeile au o repartiție diferită a grăsimii. Diferă și proporția: datorită hormonilor sexuali, bărbații au mai mulți mușchi și mai puțină grăsime decât femeile.

Grăsimea de pe abdomen este grăsime viscerală, adică grăsimea din jurul organelor.

Cortizolul, hormonul stresului, transformă proteinele în glucoză și face ficatul să producă glucoză din grăsimi, corpi cetonici sau proteine, nu din carbohidrați, cum ar fi normal. De aceea, persoanele stresate deseori nu consumă zahăr: corpul lor s-a adaptat să-și facă glucoza din alte surse. Așa se explică de ce diabetul de tip 2 poate apărea după o perioadă de stres.

Insulina, un alt hormon, crește odată cu glicemia și favorizează grăsimea viscerală. Se eliberează în cantități mari și când crește cortizolul sau când mâncăm des. Mesele ar trebui să fie cel mult trei, la aceleași ore în fiecare zi, ideal fără gustări. Cu alte cuvinte, echilibrul hormonal este esențial pentru o siluetă bună.

La Clinica Arcomed poți face analizele hormonale și un program de nutriție adaptat, inclusiv pachetul Nutriție EXPRESS.

7 alimente care te ajută să scapi de grăsimea viscerală

1. Ouăle sunt considerate standardul de aur pentru proteine și conțin aminoacizii esențiali care influențează eliberarea hormonului de creștere (STH). Acesta are efect antiaging, arde grăsimile și crește masa musculară. În plus, lecitina și colina din ou ajută la descompunerea grăsimilor din ficat.
2. Somonul este bogat în omega-3, care cresc sensibilitatea la insulină și scad cortizolul. Dacă nu-ți place sau nu-l tolerezi, îl poți înlocui cu alți pești bogați în omega-3, precum tonul sau codul negru.
3. Murăturile sunt bogate în probiotice, importante pentru imunitate. Varza murată are multe fibre și proprietăți antiinflamatorii; studii recente arată că ajută la reducerea grăsimii din ficat și la normalizarea funcției lui. În plus, este o sursă excelentă de vitamina C.
4. Legumele crucifere, precum broccoli și conopida, au multe fibre și minerale: potasiul ajută la scăderea stresului (scade cortizolul și insulina), iar magneziul liniștește sistemul nervos.
5. Carnea de vită, de două ori pe săptămână, este o sursă foarte bună de proteine, mai ales alături de o salată verde.
6. Sparanghelul ajută ficatul, elimină amoniacul din organism, crește sensibilitatea la insulină și are multe fibre utile metabolismului.
7. Oțetul de cidru de mere, dimineața înainte de micul dejun cu un pahar de apă sau în salate în locul uleiului, este o sursă de bacterii bune și scade rezistența la insulină.

Ce ar trebui să eviți

• carbohidrații: deserturile, fructele, alcoolul, cerealele; cafeaua se bea fără lapte (inclusiv lapte vegetal) și fără zahăr
• nucile, cu excepția nucilor macadamia, care au foarte puțini carbohidrați
• rădăcinoasele, care au multe zaharuri
• lactatele, care conțin lactoză, tot un carbohidrat. Cașcavalul are puțini carbohidrați și e o sursă bună de calciu și proteine, dar are multe calorii, așa că se mănâncă în cantități mici.

Bucură-te de mâncarea gătită acasă și evită restaurantele care folosesc mult zahăr și grăsimi saturate, precum uleiul de palmier sau de cocos.

Petrece mai mult timp în natură, dormi cel puțin 8 ore și încearcă să adormi pe la ora 22: hormonul de creștere se eliberează în somn, mai ales între orele 22 și 24. Studiile arată că vitamina D, somnul și exercițiile aerobe influențează direct speranța de viață.

Intoleranțele alimentare și abdomenul balonat

O altă cauză pentru care abdomenul nu arată cum ne-am dori este balonarea.

Ai auzit probabil de intoleranța la gluten (o proteină din grâu, orz, secară și alte cereale) sau la lactoză, la cei care nu au enzima lactază. Mai rar se vorbește de intoleranțele la ceai negru, coriandru, ciuperci sau histamină, care se găsește în vinul roșu, cașcaval, ciocolată și banane. Intoleranța la histamină apare la cei cu deficit de diaminoxidază (DAO), enzima care descompune histamina din alimente. Nivelul histaminei și al DAO se poate măsura la Clinica Arcomed; poți afla mai multe informații în articolul despre histamină și intoleranțe.

Alergie sau intoleranță?

Intoleranțele alimentare afectează nu doar digestia, ci tot organismul. Diferența față de alergie:

• alergia implică sistemul imunitar și poate pune viața în pericol (șoc anafilactic), chiar și la cantități mici de aliment. Simptome: dificultăți de respirație, mâncărime, vărsături.
• intoleranța afectează mai ales sistemul digestiv: crampe abdominale, balonare, diaree, dar uneori și simptome neobișnuite, precum oboseală, migrenă, acnee, anxietate, nas înfundat, amețeli, tensiune scăzută sau palpitații.

Intoleranțele se pot testa simplu, cu o analiză de sânge. Rezultatul arată nu doar intoleranța, ci și cât de puternică este: unele alimente trebuie excluse definitiv, altele doar câteva săptămâni sau luni. Alternativa este un jurnal alimentar, cu eliminarea pe rând a alimentelor și urmărirea simptomelor, o metodă mult mai anevoioasă.

La Clinica Arcomed poți face testul de screening pentru 264 de antigene alimentare, iar dacă alegi un program de nutriție clinică, primești și un plan alimentar personalizat.

Conținut revizuit de Dr. Aliona Chirosca, medic specialist medicină sportivă și nutriție. Ultima revizuire: 2 noiembrie 2026.