Ce sunt aritmiile cardiace

Aritmiile (tulburările de ritm) sunt modificări ale ritmului inimii: inima bate prea repede, prea rar sau neregulat. În mod normal, în repaus, inima bate de 60–100 de ori pe minut, iar impulsul electric pornește din nodul sinusal și urmează căile normale de conducere (ritm sinusal).

tahicardia înseamnă peste 100 de bătăi pe minut în repaus
bradicardia înseamnă sub 60 de bătăi pe minut în repaus

Nu orice tahicardie sau bradicardie înseamnă o boală de inimă. La efort e normal ca inima să bată mai repede, iar în somn sau în relaxare profundă poate bate mai rar.

Tahicardiile din atrii

Fibrilația atrială

Impulsuri electrice haotice în atrii produc contracții rapide, neregulate și slabe. Ventriculele bat și ele neregulat și de obicei repede. Episoadele pot trece singure, dar unele nu se opresc fără tratament. Fibrilația atrială crește riscul de accident vascular cerebral.

Flutterul atrial

Seamănă cu fibrilația atrială, dar impulsurile sunt mai organizate și mai ritmice. Poate duce și el la AVC.

Tahicardia supraventriculară

Un termen care cuprinde mai multe aritmii care pornesc deasupra ventriculelor. Dă de obicei episoade de palpitații care încep și se termină brusc.

Sindromul Wolff-Parkinson-White

O cale electrică în plus între atrii și ventricule, prezentă de la naștere, care poate da bătăi foarte rapide. Simptomele pot apărea abia la vârsta adultă.

Tahicardiile din ventricule

Tahicardia ventriculară

Un ritm rapid și regulat pornit din ventricule, care nu le lasă să se umple și să pompeze eficient. La o inimă sănătoasă poate să nu dea probleme grave, dar la o inimă bolnavă este o urgență.

Fibrilația ventriculară

Impulsuri rapide și haotice fac ventriculele să tremure în loc să pompeze. Este fatală dacă ritmul nu este restabilit în câteva minute. Apare de obicei la persoane cu boli de inimă sau după traumatisme grave.

Sindromul QT lung

O tulburare care predispune la aritmii rapide și neregulate, cu leșin și risc de moarte subită. Poate fi genetic sau cauzat de unele medicamente, de dezechilibre ale sărurilor din sânge sau de alte boli.

Bradicardiile

Un puls sub 60 în repaus nu înseamnă neapărat o problemă: sportivii au adesea o inimă eficientă, care pompează suficient sânge cu mai puține bătăi. Și unele medicamente, de exemplu pentru tensiune, scad pulsul. Când însă inima bate rar și nu pompează suficient sânge, poate fi vorba de:

boala nodului sinusal: nodul sinusal nu trimite corect impulsurile, iar ritmul alternează între prea lent și prea rapid; apare mai des la vârstnici
blocurile de conducere: impulsul electric este încetinit sau blocat pe drumul spre ventricule

Extrasistolele

Deși se simt ca o bătaie sărită, extrasistolele sunt de fapt bătăi în plus, venite prea devreme. Când apar ocazional, rareori înseamnă o problemă gravă. Pot apărea în repaus sau pot fi declanșate de stres, efort, cafeină sau nicotină. La persoanele cu boli de inimă pot declanșa aritmii mai lungi, iar dacă sunt foarte frecvente ani de zile pot slăbi inima.

Cauze

boala coronariană: cardiopatia ischemică, angina, infarctul (vezi bolile cardiace ischemice)
bolile valvelor (valvulopatiile)
insuficiența cardiacă
cardiomiopatiile, congenitale sau dobândite
infecțiile: miocardite, pericardite
bolile tiroidei
insuficiența respiratorie, apneea în somn
dezechilibrele de potasiu, magneziu sau calciu, deshidratarea severă
alcoolul, tutunul, cafeaua în exces și drogurile
stresul
operațiile pe inimă
cauzele genetice

Simptome

Aritmiile pot să nu dea simptome și să fie descoperite la un control de rutină. Când apar, pot fi:

palpitații sau senzația de tremur în piept
bătăi prea rapide sau prea rare
durere în piept
respirație grea
amețeli
transpirații
leșin sau senzația de leșin

Dacă palpitațiile sunt însoțite de leșin, durere în piept sau lipsă de aer, sună la 112.

Complicații

accidentul vascular cerebral: când atriile „tremură”, sângele stagnează și se pot forma cheaguri, care pot ajunge la creier. Anticoagulantele reduc acest risc; medicul decide dacă ai nevoie de ele, după tipul aritmiei și riscul tău.
insuficiența cardiacă: o inimă care bate ineficient mult timp, prea rar sau prea repede, poate slăbi. Controlul ritmului îi poate îmbunătăți funcția.

Diagnostic

Aritmiile se descoperă prin EKG, Holter EKG pe 24 de ore sau mai mult și, la nevoie, test de efort și ecocardiografie, care arată dacă inima are o boală de fond.

Tratament

Stilul de viață

renunță la fumat
limitează alcoolul și cafeina; unele persoane sunt sensibile la cafeina din cafea, ceai, cola sau unele medicamente
atenție la stimulentele din medicamentele de răceală și din unele suplimente: citește eticheta și întreabă medicul sau farmacistul
evită activitățile după care observi că apare aritmia
familia poate învăța să recunoască simptomele și să facă resuscitare la nevoie

Medicamente și dispozitive

medicamentele antiaritmice controlează ritmul sau frecvența inimii
stimulatorul cardiac (pacemakerul), un dispozitiv mic implantat sub piele, sub claviculă, ajută inima când bate prea rar
defibrilatorul implantabil (ICD), puțin mai mare decât un pacemaker, este cel mai eficient tratament pentru aritmiile ventriculare periculoase: supraveghează inima și dă un impuls sau un șoc când ritmul scapă de sub control
ablația, în unele aritmii, elimină zona din inimă care produce impulsurile anormale

La Arcomed, cardiologii fac EKG, testul de efort și ecocardiografia, cu rezultatul explicat de medic. Medicul îți spune dacă ai nevoie și de monitorizare Holter.

Informațiile de pe această pagină au rol informativ și nu înlocuiesc consultația medicală.

Conținut revizuit de Dr. Birca-Vasilica Adriana, medic specialist cardiolog. Ultima revizuire: 2 noiembrie 2026.

Aritmiile cardiace